† MIHAIL
CU HARUL LUI DUMNEZEU EPISCOP AL EPISCOPIEI ORTODOXE ROMANE A AUSTRALIEI SI NOII ZEELANDE
Preacucernicilor preoți și tuturor binecredincioșilor creștini din eparhia Noastră, har, pace, sănătate și întru toate bunăvoire, cu prilejul Nașterii Domnului, Anului Nou și Bobotezei, iar de la Noi arhierești și părintești binecuvântări.
“Și Cuvântul trup S-a făcut și S-a sălășluit între noi și noi am văzut slava Lui ca pe slava Unuia Născut din Tatăl, plin de har și de adevăr” ( In. 1,14 ).
Iubiți frați și surori în Domnul,
Sfântul Apostol și Evanghelist Ioan prezintă la începutul Evangheliei pe care a scris-o, Întruparea Fiului lui Dumnezeu și Nașterea Sa în lumea aceasta. Cuvântul care era născut din veci din Tatăl, vestit de prooroci mai dinainte, se naște în peștera Betleemului pentru a aduce lumii lumina cunoștinței, harul și adevărul dumnezeesc. Sfântul Apostol Pavel le scria evreilor: ,,<după ce Dumnezeu a grăit părinților în vechime în multe rânduri și în multe feluri prin profeți, în aceste zile de pe urmă ne-a grăit prin Fiul Său Unul-Născut> (Evr.1, 11) și de-o-ființă, pe Care L-a trimis în lume ca să-l readucă pe omul rătăcit la vechea fericire. Și – o, multa bunătate! Cele de neamestecat se 2 amestecă, cele mai presus de natură primesc subzistență, <cele pe care ochiul nu le-a văzut și urechea nu le-a auzit și la inima omului nu s-au urcat> (1 Co 2, 9) se văd, se aud, se grăiesc și se cred acum. Ce anume este aceasta? Fiul lui Dumnezeu și Dumnezeu se face fiu al omului, mijlocitor între Dumnezeu și om…, ci S-a făcut cu adevărat om prin fire, fără orice schimbare și contopire, ca să dăruiască cu adevărat firii mântuirea.” (Cuvânt la Sâmbăta Mare, pr. Andrew Louth, Ioan Damaschinul, Deisis, p. 561-562). Prin păcatul lui Adam și a urmașilor lui, chipul lui Dumnezeu din om s-a alterat iar puterile sufletești ale omului au slăbit, firea lui fiind înclinată mai mult spre poftele trupului decât spre aspirațiile sufletului spre desăvârșire pe care i le-a arătat Creatorul, pentru a putea să deosebească adevărul de minciună și binele de rău. Cel care ilustrează pe înțelesul nostru zbuciumul interior al omului de dinaintea venirii lui Hristos în lume este Sfântul Apostol Pavel, care zice: “După omul cel dinlăuntru mă bucur de legea lui Dumnezeu. Dar văd în mădularele mele altă lege luptându-se împotriva legii minții mele, pentru că nu fac binele pe care-l voiesc, ci răul pe care nu-l voiesc. Ticălos om ce sunt eu! Cine mă va izbăvi?” Și tot el răspunde: ”Mulțumesc lui Dumnezeu, prin Iisus Hristos, Dumnezeul nostru” (Rom. 7, 22-23; 19, 24). În zilele acelea, arhanghelul Gavriil, trimis de Dumnezeu Tatăl îi spune lui Iosif: “nu te teme a lua pe Maria femeia ta, căci ce s-a zămislit într-însa din Duhul Sfânt este. Și va naște fiu și vei chema numele lui Iisus” (Mt. 1, 20-21). De asemenea, în noaptea sfântă a Nașterii, îngerul trimis tot de Dumnezeu Tatăl binevestește păstorilor: “Iată vă vestesc vouă bucurie mare, care va fi la tot poporul. Căci S-a născut vouă astăzi Mântuitor, care este Hristos – Domnul, în cetatea lui David ” (Lc. 2, 10-11). Pentru aceasta, vedem în noaptea sfântă că se deschid cerurile și corurile îngerești cântă “Slavă întru cei de sus lui Dumnezeu și pe pământ pace, între oameni bună voire“ (Lc. 2, 14). Păstorii merg spre peștera Betleemului, îndemnați de îngeri și se închină pruncului Iisus 3 care S-a născut “pentru noi și pentru a noastră mântuire”, iar steaua luminează calea pe care veneau magii cu daruri: aur, smirnă și tamâie (Mt. 2, 2-11). Asumându-și firea noastră omenească, Hristos Domnul a vindecat-o de păcat și astfel orice om care îl urmează pe El poate zice ca și apostolul “toate le pot întru Hristos cel ce mă întărește” (Filip. 4,13), căci ”prin rana Lui noi toți ne-am vindecat” și așa fiecare dintre noi este chemat să ajungă la asemănarea cu Dumnezeu. Prin pilda vieții Sale neprihănite, prin învățătura Sa revelată și prin jertfa Sa pe cruce, Hristos Domnul ne arată calea și adevărul pe care suntem chemați să le alegem. În măsura în care Îl urmăm, dobândim pacea sufletească și ne sfințim viața, ne desăvârșim prin harul Său și prin lucrarea faptelor bune. Atunci când sufletul este zbuciumat, tulburat, împovărat de păcate, nu are pace lăuntrică; acolo unde nu este dragoste, ci ură, mândrie, vrăjmășie și lăcomie, nu poate fi pace sufletească. Pentru aceasta lumea este indemnată astăzi de glasul îngerilor care preamăresc pe Dumnezeu să caute pacea și bucuria, cântând: ”pe pământ pace și între oameni bunăvoire” (Lc. 2, 14). Domnul păcii a venit în lume ca “Dumnezeul dragostei și al păcii” (2 Cor. 13, 11) și El ne dăruiește harul Său și puterea de a ne face și noi oamenii, fiii lui Dumnezeu după har, eliberându-ne de păcat.
Iubiți credincioși și credincioase,
Postul Crăciunului care închipuie perioada de dinaintea Nașterii lui Hristos, când lumea aștepta venirea lui Mesia cel proorocit, a trecut. Cu inimile pline de pace și bucurie ne închinăm și noi asemeni păstorilor și magilor de la Răsărit în fața icoanei Nașterii Domnului. Și pentru că Fiul lui Dumnezeu întrupat este veșnic viu, El vine și astăzi ca să se sălășluiască în inimile noastre, ca să lumineze sufletele și să ne 4 dăruiască bucuria pe care au simțit-o păstorii și magii și pacea pe care o vesteau îngerii și să ne arate calea spre Tatăl ceresc. Să-L primim in ieslea inimii noastre ca să ne curățim de păcate prin Taina Spovedaniei si prin Taina Sfintei Împărtășanii. Să mergem la biserică și ne rugăm de fiecare dată ca să ne călăuzeasca pe căile Sale, să creștem în virtute ca să se sălășluiască Hristos cel veșnic întru noi. Bucuria Nașterii Domnului și Anul Nou – 2013, să ne aducă tuturor pace și bucurie, binecuvântare, sănătate și mult spor în lucrarea cea mântuitoare ca să cântăm cu îngerii: Astăzi s-a născut Hristos Mesia chip luminous Lăudați și cântați Și vă bucurați! Vă dorim tuturor un praznic luminos și îndestulat cu împliniri în Noul An, bucurându-vă de darurile primite de la Dumnezeu și de la cei apropiați. La mulți ani!
Al vostru către Domnul rugător,
† MIHAIL
Episcopul Românilor Ortodocși din Australia și Noua Zeelandă