Nașterea Domnului Hristos – binecuvântare pentru familia creștină
† M I H A I L
CU HARUL LUI DUMNEZEU EPISCOP AL EPISCOPIEI ORTODOXE ROMANE A AUSTRALIEI SI NOII ZEELANDE
Prea-cucernicilor preoți și tuturor bine-credincioșilor creștini din eparhia Noastră, Har, pace, sănătate și întru toate bunăvoire, cu prilejul Nașterii Domnului, Anului Nou și Bobotezei, iar de la Noi arhierești și părintești binecuvântări.
“Dar pe când erau ei acolo, s-au împlinit zilele ca ea să nască și a născut pe Fiul său, Cel Unul Născut și L-au înfășat și L-au culcat în iesle, căci nu mai era loc de găzduire pentru ei” (Lc. 2, 6-7).
Iubiți frați și surori în Domnul,
Sărbătoarea Nașterii Domnului nostru Iisus Hristos aduce în fiecare an, multă bucurie în sufletele noastre, ale creștinilor. Este bucuria comuniunii pentru că Pruncul Iisus adună în jurul Lui cerul și pământul, care Îi aduc laudă și preamărire. La Peștera din Betleem îngerii Îi cântă: “Slavă întru cei de sus lui Dumnezeu și pe pământ pace, între oameni bunăvoire “(Lc. 2,14); magii călăuziți de steaua luminoasă care „a stat deasupra unde era Pruncul”, au venit și ei și I s-au închinat. Astfel întrega creație participă la momentul unic din istoria mântuirii, Nașterea Domnului Hristos, prevestită lumii de profetul Isaia, care spunea: „ Prunc S-a născut nouă, un Fiu S-a dat nouă, a Cărui stăpânire e pe umărul Lui și se cheamă numele Lui Înger de mare sfat, Dumnezeu tare, Domn al păcii, Părinte al veacului ce va să fie” (Isaia 9,5). În acest sens vorbește și Sfântul Apostol Pavel, zicând; „după ce Dumnezeu odinioară, în multe rânduri și în multe chipuri, a vorbit părinților noștri prin prooroci, în zilele acestea mai de pe urmă ne-a grăit nouă prin Fiul, pe Care L-a pus moștenitor a toate și prin Care și Care a făcut și veacurile” (Evrei 1, 1-2). Bucuria sărbătorii este mare deoarece se revarsă în lume iubirea și binecuvântarea lui Dumnezeu. Sfântul Ioan Evanghelistul spunea: “Atât de mult a iubit Dumnezeu lumea, încât pe Unicul Său Fiu L-a dat, ca oricine crede în El să nu piară, ci să aibe viață veșnică.” (In 3, 16). Din iubire de oameni, Hristos Domnul aduce lumină poporului “care locuia în întuneric…, iar celor ce erau în latura și în umbra morții, lumină le-a strălucit” (Isaia 9,1). S-a deșertat de slava dumnezeiască ca să ne învețe pe noi să fim ascultători voii lui Dumnezeu Tatăl și totodată ne-a vindecat de neascultare, pentru că Fiul Cel de-o-ființă cu Tatăl, Cel veșnic și nemuritor, se face Om, ca să ne facă pe noi părtași la veșnicia lui Dumnezeu. În acest sens, Sfântul Apostol Pavel scria filipenilor: „S-a deșertat pe Sine, chip de rob luând” (Filip. 2,7), dar Părintele Dumitru Stăniloae, spunea că în același timp: „Fiul rămâne tot Ipostas tainic și în aceeași relație eternă, de Născut din Tatăl”.
Iubiți credincioși și credincioase,
Darul lui Dumnezeu pentru lume este unicul Său Fiu, Domnul Iisus Hristos care S-a făcut Om „ pentru noi și pentru a noastră mântuire”. Lumea reprezentată de Magii cei înțelepți, atunci când L-au aflat pe Prunc împreună cu Sfânta Familie, I-au dăruit aur, smirnă și tămâi; iar păstorii cei simpli Îi aduc dragostea și mărtirisirea lor. Noi îl aflăm pe Pruncul Hristos în Biserică unde se vestește Evanghelia Sa. Îl întâlnim însă, în chip tainic și în sufletele noastre, în sufletele semenilor noștri care așteaptă să găsească pe chipul nostru bucuria, lumina și pacea, primite de la Hristos. Și mai așteaptă ajutorul nostru atunci când sunt în nevoi și în încercări. Îl întâlnim pe Hristos în familia creștină care păstrază și împlinește poruncile lui Dumnezeu, urmând învațătura Domnului Hristos. La acestă sărbătoare a familiei, se cuvine să arătăm cu îngrijorare, că familia contemporană este astăzi în pericol. În timp ce societatea a devenit tot mai indiferentă, îndepărtându-se de Dumnezeu, de principiile vieții morale care aduc echilibru și pace între oameni, celula de bază a societății, familia, începe să își piardă caracterul ei sfânt și duhovnicesc. Tot mai mult, în zilele noastre, familia este încercată, lovită și rănită din temelii prin necredință, indiferență, egoism și prin multe căderi păcătoase. Sfântul Apostol Pavel scria corintenilor: ”Nu știți oare că nedrepții nu vor moșteni Împărăția lui Dumnezeu? Nu va amăgiți: nici desfrânații, nici închinătorii la idoli, nici adulterii, nici malahienii, nici sodomiții, nici furii, nici lacomii, nici bețivii, nici batjocoritorii, nici răpitorii nu vor moșteni Împărăția lui Dumnezeu” (I Cor. 6,9-10). Pentru Biserica Ortodoxă, Una, Sfântă, Sobornicească și Apostolică, familia creștină alcătită din unirea bărbatului cu femeia, are de urmat calea către îndumnezeire și preaslăvire a lui Dumnezeu pentru darurile revărsate asuprea ei, dar și nașterea de prunci. Sfântul Pavel scriind efesenilor despre unirea bărbatului cu femeia, prin Taina Nunții, spune: „Taina aceasta mare este, în Hristos și în Biserică”. (Ef. 5,32). Modul nou de viață al familiei creștine, lipsa îmbisericirii la Sfânta Liturghie duminicală, nerespectarea principiilor morale, problemele economice, schimbările rapide din societate, lipsa iubirii adevărate, au slăbit caracterul tainic al familiei creștine, numită de către Sfantul Ioan Gură de Aur: „Biserica cea mică”. Egoismul, individualismul și neînțelegerile dintre soți, duc adeseori la neîncredere, la întreruperea legăturilor și a comuniunii, iar apoi la divorț. Știm cu toții cât de mult suferă copii care nu mai au liniștea și căldura, pacea și dragostea, ocrotirea și ajutorul celor doi părinți.Crescuți fără ajutorul și siguranța familiei, aceștia vor rămâne stigmatizați toată viața. Dar problema esențială a familiei creștine contemporane, constă în lipsa unei orientări spre orizonturi cu perspective mântuitoare, lipsindu-i adeseori mărturisirea credinței mântuitoare și calea spre Împărăția lui Dumnezeu. În orice situație s-ar afla, fiecare persoană este chemată astăzi prin glasul Bisericii, creștini sau cei care trăiesc în lume, să înțeleagă chemarea îngerilor din noaptea sfântă care i-a mobilizat pe păstori și i-a călăuzit pe magi, să înțeleagă fiecare sensul vieții creștine pe care au pășit apostolii și toți cei care și-au dăruit viața lui Hristos. Sfinții au făcut loc de găzduire lui Hristos în inima lor, nu au fost indiferenți precum au fost cei care au refuzat să găzduiască Sfânta Familie, care în cele din urmă și-a găsit adăpost în Peșteră, unde „L-au culcat în iesle” pe Pruncul Hristos „pentru că nu mai era loc de găzduire pentru ei”. Primindu-L pe Hristos în sufletele noastre nu ne vom asemăna cu aceștia, ci ne vom bucura împreună, de ziua cea sfântă a Nașterii lui Hristos. Acum este timpul să ne apropiem de Dumnezeu, să ne întoarcem de la răutățile noastre pe calea cel plină de lumină dumnezeiască, de binecuvăntare și de mângâiere, pe care Hristos Domnul o deschide lumii întregi. Fiecare biserică se face astăzi peșteră a Betleemului, fiecare credincios care se pocăiește de păcatele sale, dacă se spovește și primește pe Hristos Euharistic din Sfântul Potir, face inima lui o peșteră a Betleemului.
Dreptmăritori creștini,
Anul 2013 pe care îl încheiem peste puține zile, a fost declarat în Biserica noastră „Anul omagial al Sfinților Împărați Constantin și Elena” pentru că s-au împlinit 1700 de ani de libertate acordată creștinilor de către Sfântul Împărat Constantin (313 d.Hr.). Prin acest act au încetat persecuțiile împotriva creștinilor, care au putut să se roage fără să mai fie acuzați pe nedrept și omorăți. Au putut să se organizeze în libertate și demnitate. De acest dar al libertății ne bucurăm și astăzi, fapt care ne face și mai mult responsabili în fața lui Dumnezeu. În timp de libertate, dobândit cu multe jertfe ale ostașilor, eroilor și martirilor neamului nostru românesc, în semn de recunoștință și de mulțumire adusă lui Dumnezeu pentru toate darurile revărsate asupra poporului nostru românesc, se construiește la București, Catedrala Mântuirii Neamului, cu hramurile „Înălțarea Domnului” și „Sfântul Apostol Andrei, Ocrotitorul României”. Prin purtarea de grijă și permanenta supraveghere a Întâistătătorului Bisericii noastre, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, noua catedrală patriarhală se construiește cu multă jertfă și multă cheltuială. Pentru aceasta facem apel către toți credincioșii Episcopiei Ortodoxe Române a Australiei și Noii Zeelande să dăruiască fiecare după putere, pentru a ajuta și noi, prin donații în bani, la construirea acestei catedrale, pentru ca să ne asemănăm cu cei ce aduc daruri Pruncului Hristos. Anul în care intrăm, 2014, este declarat de Biserica Ortodoxă Română “Anul Omagial Euharistic al Sfintei Spovedanii și al Sfintei Împărtășanii”. Prin aprofundarea învățăturii referitoare la aceste două Sfinte Taine ale Bisericii, vom învăța mai mult să ne păstrăm credința, tradițiile și limba noastră strămoșească, chiar dacă trăim în aceste locuri binecuvântate de Dumnezeu, în Australia și Noua Zeelandă. Vom învăța mai mult să prețuim neamul românesc din care facem parte, pentru că este un popor jertfelnic și binecredincios; vom învăța să prețuim familia din care facem parte și să transmitem copiilor noștri valorile creștine și întregul tezaur spiritual pe care le-am moștenit de la înaintași, pentru a ne bucura cu toții împreună și pentru a păstra legătura neîntreruptă cu cei de acasă. În aceste zile de sărbătoare, cu prilejul Nașterii Domnului, Anului Nou – 2014 și Bobotezei, vă transmit alese urări de sănătate, bucurie și binecuvântare de la Domnul, cu spor în tot lucrul cel bun și bine plăcut Lui. Cu prețuire sfântă, cu pace și mai multă înțelegere, dragoste frățească și înnoire dehovnicească. La mulți ani!
Al vostru către Domnul rugător,
† M I H A I L
Episcopul Românilor Ortodocși din Australia și Noua Zeelandă