† MIHAIL
CU HARUL LUI DUMNEZEU EPISCOP AL EPISCOPIEI ORTODOXE ROMÂNE A AUSTRALIEI ȘI NOII ZEELANDE
Preacucernicilor preoți și tuturor binecredincioșilor creștini din eparhia Noastră, har, pace, sănătate și întru toate bunăvoire, cu prilejul Învierii Domnului, iar de la Noi arhierești și părintești binecuvântări.
A ÎNVIAT HRISTOS BUCURIA CEA VEȘNICĂ!
“A înviat! Nu este aici. Iată locul unde L-au pus. Dar mergeți și spuneți ucenicilor Lui și lui Petru că va merge în Galileea, mai înainte de voi. Acolo Îl veți vedea, după cum v-a spus ” (Mc. 16,6-7).
Iubiți frați și surori în Domnul, HRISTOS A ÎNVIAT!
Minunea Învierii Domnului Hristos ne descoperă tuturor iubirea lui Dumnezeu pentru întreaga creație. Sfântul Ioan Evanghelistul ne spune în acest sens: “Atât de mult a iubit Dumnezeu lumea, încât pe Fiul Său cel Unul-Născut L-a dat, ca oricine crede în El să nu piară ci să aibe viață veșnică “( In.3,16 ). Pentru aceasta se cuvine în această zi a bucuriei, când Hristos Domnul înviază ca un Atotputernic, eliberând lumea de povara păcatului, dăruindu-i viață, să aducem mulțumire Bunului Dumnezeu pentru că ne-a învrednicit și anul acesta să prăznuim ziua Învierii și a Vieții, izvorâtoare de nădejde. Astăzi Hristos zdrobește încuietorile iadului și puterea morții, chemând întreaga suflare la bucuria vieții veșnice. Cântarea bisericească spune: “Cerurile să se veselească după cuviință și pământul să se bucure și să prăznuiască toată lumea cea văzută și cea nevăzută că a înviat Hristos, bucuria cea veșnică“. Sfântul Ioan Gură de Aur mărturisește și împreună cu el întreaga Biserică, zicând: ”Înviat-a Hristos și viața stăpânește. Înviat-a Hristos și nici un mort nu este în groapă”, (Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt de învățătură la Sfânta și Luminata zi a slăvitei și mântuitoarei Învieri a lui Hristos, Dumnezeul nostru, Slujba Utreniei din noaptea Sfintelor Paști, în Penticostar, Ed. I.B.M.B.O.R., București,2012, pg.25.), căci moartea este biruită și viața își continuă existența în veșnicie. De aceea și Sfântul Apostol Pavel zice: “Unde îți este moarte biruința ta? Unde îți este moarte boldul tău?”( I Cor. 11,55). Învierea Domnului devine astfel arvuna învierii de obște a tuturor oamenilor, izvorul nădejdii noastre în Dumnezeu, biruința Luminii asupra întunericului și a binelui asupra păcatului. Această speranță a noastră vine din glasul îngerului care a vestit Învierea Domnului, vine din mărturisirea apostolilor pe care pe au făcut-o până la marginile pământului, din sângele martirilor care și-au jertfit viața pentru a mărturisi pe Hristos cel Înviat din morți.
Iubiți credincioși și credincioase,
Lumina Învierii lui Hristos s-a perpetuat și se sălășluiește în chip tainic prin Biserică. Aici, fiecare credincios, prin vestirea Evangheliei, prin primirea Sfintelor Taine, prin rugăciune și fapte bune ale iubirii de Dumnezeu și de semeni, se nevoiește să dobândească viața veșnică. Pentru aceasta ne curățim de păcate prin Sfânta Taină a Spovedaniei și ne împărtășim cu Sfântul Trup și cu Sfântul Sânge, care ni se dăruiește ca ”medicament și arvună a nemuririi” (Sf. Ignatie Teoforul, PSB, vol I, Ed. I.B.M.B.O.R., București, 1979, p.164). În acest context înțelegem cântarea bisericească care ne cheamă: “Veniți să bem băutură nouă, nu din piatră stearpă făcută cu minuni, ci din izvorul nestricăciunii cel izvorât din Mormântul lui Hristos, întru care ne întărim” (Canonul Învierii, Cântarea a III-a, Penticostar, ed. IBMBOR, București, 2012, p.16). Prin glasul Bisericii, sunt chemați toți oamenii să se apropie cu frică de Dumnezeu, cu credință și cu dragoste.Printr-o pregătire continuă, pășind pe urmele lui Hristos și ale apostolilor, prin tradiție, creștinii își curățesc sufletul pentru a-L primi pe Hristos Euharistic și astfel, odată cu primirea luminii de Paști, care ni-L arată pe Hristos cel Înviat, eliberați de cele lumești, să Îl primim pe Hristos din Sfântul Potir, care ni se dăruiește ca hrană, ca mângâiere, curăție și întărire. Așa cum Hristos a intrat în cele mai întunecate laturi ale iadului și i-a eliberat pe cei morți din întuneric și de moarte, tot așa El intră prin Sfânta Împărtașanie “în toate încheieturile, în rărunchi și în inimă și arde spinii tuturor păcatelor, curățește sufletul, sfințește gândurile, curățește, spală și îndreptează, înțelepțește și luminează” (Rugăciunea a-III-a a Sf. Simeon Metefrastul, Mulțumire după Dumnezeiasca Împărtășire, Liturghier, p. 369-370). Această credință a Sfântului Simeon pe care împreună o mărturisim, în rugăciunea de mulțumire, afirmând că prin împărtășirea cu Sfintele Taine, ne curățim, ne îndreptăm, ne înțelepțim și ne luminăm, unindu-ne cu Hristos, izvorăște din cuvintele Sfintei Scripturi. După lepădarea lui Petru și fuga ucenicilor de frica iudeilor, aceștia plâng și se tânguiesc și prin aceasta dobândesc iertarea. Îngerul Domnului “ îmbrăcat în veșmânt alb” vestește femeilor mironosițe Învierea Domnului Hristos și odată cu aceasta transmite și apostolilor vestea iertării lor, zicând: “mergeți și spuneți ucenicilor Lui și lui Petru că va merge în Galileea, mai înainte de voi; Acolo Îl veți vedea, după cum v-a spus”(Mc.16,6-7). Așadar să răspundem chemării Lui, cercetând adâncul sufletului nostru, cu credință, cu dragoste și cu multă smerenie.
Dreptmăritori creștini,
Având calea spre Împărăția lui Dumnezeu deschisă prin Învierea Domnului Hristos, prin umilință și prin jertfă, să ne apropiem mereu de Iisus Hristos prin smerenie, care este poartă spre Dumnezeu. În acest fel ne înnoim sufletul și dobândim pacea lui Hristos, pe care au primit-o ucenicii Domnului după Înviere. Această pace a Domnului Hristos atât de necesară astăzi, când lumea este cuprinsă de atâtea conflicte, această liniște a sufletului de care avem atâta nevoie cu toții, este condiția desăvârșirii morale la care suntem chemați astăzi. Totodată, nu trebuie să uităm că în calea aceasta de dobândire a desăvârșirii, avem în ajutorul nostru, crucea lui Hristos. Dacă răspundem chemării lui Hristos și urmăm învățătura Sa, duhul nostru înviază spre viața adevărată în Hristos. Aceasta este învierea duhovnicească de care s-au învrednicit sfinții. Ca și creștini, botezați în Biserica slavei Dumnezeului celui viu, putem și noi să ne învrednicim de bucuria comuniunii cu Hristos Înviat, dacă Îi urmăm învățătura și ne unim cu El. Trebuie însă să ținem seama de două condiții esențiale: curăția și simplitatea. Acestea “sunt două aripi prin care omul se înalță mai presus de cele pământești” (Nichifor Crainic, Cursuri de Mistica,Deisis, Sibiu,2010, p.579). Unirea cu Hristos pe care o dobândim ca și creștini în viața pământescă se face așadar numai prin Biserică, pentru că “pe noi, cei ce eram morți prin greșelile noastre, ne-a făcut vii, împreună cu Hristos” (Efes. 2,5) și ” îngropați fiind împreună cu El prin Botez, cu El am și înviat prin credința în lucrarea lui Dumnezeu, Cel ce L-a înviat pe El din morți” (Colos.2,12). Această bucurie a Învierii Domnului Hristos să cuprindă inima și sufletul fiecăruia dintre dumneavoastră. Să luăm aminte la frumusețile duhovnicești netrecătoare, luând lumină din lumina Domnului cel Înviat. Să ne îmbrățișăm frățește, unii pe alții, iertând greșelile fraților noștri după cum Hristos ne-a îndemnat, și așa să cântăm, mărturisind cu toții: “Hristos a Înviat din morți, cu moartea pe moarte călcând, și celor din morminte viață dăruindu-le” (Troparul Învierii). La acest praznic luminos, rog pe Domnul Hristos Cel Înviat, să reverse belșug de har, de pace și de bucurii în casele dumneavoastră și în sufletul fiecăruia. Totodată, vă adresăm alese urări de sănătate și împliniri, împreună cu salutul pascal: HRISTOS A ÎNVIAT!
Al vostru către Domnul rugător,
† MIHAIL
Episcopul Ortodox Român al Australiei și Noii Zeelande