HRISTOS A ÎNVIAT CA SĂ RISIPEASCĂ ÎNTUNERICUL ȘI FRICA MORȚII ȘI SĂ DĂRUIASCĂ LUMII PACEA, BUCURIA ȘI VIAȚA!
+MIHAIL
CU HARUL LUI DUMNEZEU EPISCOP AL EPISCOPIEI ORTODOXE ROMÂNE A AUSTRALIEI ȘI NOII ZEELANDE
Preacucernicilor preoți și tuturor binecredincioșilor creștini din eparhia Noastră, har, pace, sănătate și întru toate bunăvoire, cu prilejul Învierii Domnului, iar de la Noi arhierești și părintești binecuvântări.
“Dacă Hristos nu a înviat, zadarnică este propovăduirea noastră, zadarnică și credința voastră” (I Cor. 15,14)
Preacucernici Părinți,
Iubiți frați și surori în Domnul,
HRISTOS A ÎNVIAT!
În această zi a Paștilor sărbătorim învierea Domnului Iisus Hristos din morți. După moartea și îngroparea Mântuitorului Hristos, apostolii s-au adunat “seara, în ziua întâia a săptămânii – Duminica, și ușile fiind încuiate…de frica iudeilor, a venit Iisus și a stat în mijlocul lor șI le-a zis: Pace Vouă”(In.20,19). Li s-a risipit frica și s-au încredințat încă odată de dumnezeirea lui Hristos și odată cu ei credem și noi că „Hristos a înviat din morți cu moartea pe moarte călcând și celor din morminte viață dăruindu-le”. Știm că Hristos a înviat și nu suntem îngrijorați întrucât suntem încredințați că Iisus Hristos este Om adevărat și Dumnezeu adevărat și este „pe scaun împreună cu Tatăl” dar în același timp este și în mijlocul nostru, în inimile noastre ale celor ce cred în El. Noi suntem într-o situație mai avantajoasă decât erau apostolii și mironosițele femei pentru că avem învățătura de credință a Bisericii de 2000 de ani și nu îl mai căutăm pe Mântuitorul lumii în mormântul gol și întunecat, nici nu ne gândim că L-a furat cineva așa cum se temeau mironosițele când erau în fața mormântului. Chiar dacă mai sunt și astăzi oameni care Îl vor îngropat în mormânt, El este viu și vine în lume ca să aducă bucuria Învierii Sale. Noi știm și credem că a rupt legăturile morții (Efes.2,14) și S-a arătat lumii ca Miel al lui Dumnezeu (In.1,36), apoi a străbătut cerurile ca Arhiereu, fapt pentru care suntem chemați de Apostolul neamurilor: “Să ne apropiem, cu încredere de tronul harului, ca să luăm milă și să aflăm har, spre ajutor la timp potrivit”(Evrei 4, 14-16). În anul acesta -2020, întreaga lume este preocupată de pericolul coronavirusului (COVID-19) și mulți oameni sunt înfricoșați de amenințarea asupra sănătății pe care o aduce acest virus, de la o margine până la cealaltă a lumii. Mulți oameni sunt cuprinși de întristare și stau cu ușile și cu porțile încuiate pentru a-și proteja viața, și pentru a se feri de moarte; unii care au contactat acest virus s-au vindecat iar altii au murit. Acum este timpul să cerem ajutorul lui Dumnezeu. Avem nevoie de harul Lui. Este timpul să Îl chemăm cu toată ființa noastră; cu credință, cu părere de rău pentru păcatele săvârșite, cu hotărârea de îndreptare și cu smerenie să ne îndreptăm mintea și inima noastră către Iisus cel Înviat, în orice loc ne-am afla, în biserică sau acasă, în spital sau în izolare, la căpătâiul unui bolnav sau a unui bătrân, ca să auzim “cuvântul lui Dumnezeu…care este viu și lucrător” (Evr.4,12). Chiar și pentru cei mai puțin credincioși care se îndoiesc, Iisus cel înviat din morți are un cuvânt de mângâiere așa cum a avut și pentru Apostolul Toma căruia I-a zis: “Adu degetul tău încoace și vezi mâinile Mele și adu mâna ta și o pune în coasta Mea; și nu fi necredincios, ci credincios”(In.20,27). Găsim aici o dovadă a învierii trupului mort a lui Iisus Hristos adusă de Apostol și un îndemn pentru fiecare de a ne tămădui boala sufletului- de îndoială și necredință. Sfinții Bisericii noastre ne atenționează adeseori că sănătatea trupească a omului este binecuvântare, iar sănătatea sufletească este mântuire. Este bine să ne îngrijim de amândouă în aceeași măsură pentru că Domnul Iisus Hristos, biruitorul morții, doctorul sufletelor și a trupurilor noastre este speranța noastră, este nădejdea mântuirii noastre și a lumii întregi. Îngerul binevestitor aduce astăzi cuvânt de bucurie și nădejde fiecăruia dintre noi. Împovărați de ispitele și de greutățile vremurilor pe care le trăim, să ridicăm ochii spre cer și să ne întărim credința în Hristos cel biruitor. Fiind nevoiți de a rămâne în casele lor din cauza măsurilor preventive de protejare a sănătății și a vieții, creștinii, în noaptea Învierii, sunt prezenți doar în chip duhovnicesc în Biserica Mântuitorului Hristos. Dar, chiar și în această stare de strâmtorare, trebuie să înmulțim rugăciunea întru smerenie și nădejde în ajutorul Domnului. Sfântul Ioan Gură de Aur spune că dacă din vre-un motiv oarecare nu putem să mergem la biserică, să ne rugăm în casă cu liniște pentru că tâlharul de pe cruce a dobândit împărăția lui Dumnezeu nu pentru că se găsea în biserică, nici îngenuncheat, ci se afla pe cruce și cu puține cuvinte a dobândit-o zicând: Pomenește-mă, Doamne când vei veni în împărăția Ta!”. Sfântul Ioan nu ne îndeamnă să îl luăm ca model pe tâlhar, de care Mântuitorul nu S-a rușinat ca să îl ducă primul în Rai, dar ne îndeamnă să urmăm exemplul pocăinței sincere și a mărturisirii credinței lui, iar crucea încercărilor noastre, a durerilor noastre, bolile noastre sufletești și trupești să le punem cu smerenie la crucea Domnului și cu nădejde să strigăm:”Pomenește-mă Doamne Iisuse” ca să auzim și noi același cuvânt mângâietor:”Azi vei fi cu mine în Rai”.
Frați creștini,
Sfântul Apostol Pavel prezentându-L pe Fiul lui Dumnezeu, Domnul Iisus Hristos în Epistola către Evrei, subliniază în special evenimentul central al vieții Sale, adică Patimile, moartea pe cruce și Învierea Domnului. Ținând cont că vorbește creștinilor proveniți dintre evrei, oameni care cunoșteau Legea, îl prezintă pe Iisus Hristos Domnul ca pe cel ce este “Arhiereul mărturisirii noastre” (Evrei 3,1) care se jertfește pentru mântuirea poporului, căci : “Hristos nu S-a preaslăvit pe Sine însuși, ca să Se facă arhiereu, ci Cel ce a grăit către El: Fiul Meu ești Tu, Eu astăzi Te-am născut. În alt loc se zice: Tu ești Preot în veac, după rânduiala lui Melchisedec. El, în zilele trupului Său, a adus, cu strigăt și cu lacrimi, cereri și rugăciuni către Cel ce putea să-L mântuiască din moarte, și auzit a fost pentru evlavia Sa, Și, deși era Fiu, a învățat ascultarea din cele ce a pătimit, Și desăvârșindu-Se, S-a făcut tuturor celor ce-L ascultă pricină de mântuire veșnică. Iar de Dumnezeu a fost numit: Arhiereu după rânduiala lui Melchisedec ” (Evrei 5,5- 10). Jertfa Sa este supremă și mântuitoare pentru că surpă puterea diavolului și a morții. “El S-a împărtășit de acestea, ca să surpe prin moartea Sa pe cel ce are stăpânirea morții, adică pe diavolul, Și să izbăvească pe aceia pe care frica morții îi ținea în robie toată viața” (Evr.2,14). Astfel prin moartea Sa omoară moartea și prin învierea Sa a deschis oamenilor calea spre înviere și spre viață veșnică. În Evanghelii avem mărturiile sfinților apostoli și evangheliști și pentru acestea Învierea lui Iisus Hristos din morți (Mc. 16,4; Lc.24,6; Mt.28,6; In.20,1) este temelia credinței noastre creștine, întrucât apostolul zice: “Dacă Hristos nu a înviat, zadarnică este propovăduirea noastră, zadarnică și credința voastră” (I Cor. 15,14) Prin urmare învățătura pe care Domnul o descoperă ucenicilor în timpul activității mesianice, se concentrează pe învierea Sa din morți, cu scopul de a restaura pe omul căzut în păcat. În acest sens tot Sfântul Apostol Pavel ne învață, zicând: „A murit pentru toți ca cei ce viază să nu mai vieze loruși ci Aceluia care pentru ei a murit și a înviat”(I Cor. 5,15). Să nu ne temem ci să Îl primim în inimile noastre cu credință, căci El vine să ne spună și nouă celor de astăzi, mântuitoarele cuvinte:“Pace vouă” și “Bucurați-vă!”, așa cum în ziua învierii Sale, ucenicii primesc mesajul îngerului pe care îl vestește mironosițelor femei:”Nu vă temeți, că știu că pe Iisus cel răstignit Îl căutați. Nu este aici; căci S-a sculat precum a zis; veniți de vedeți locul unde a zăcut”(Mt.28,5-6). Cu prilejul sărbătorii Învierii Domnului, vă îndemnăm să vă rugați pentru cei neputincioși și bolnavi, pentru cei săraci și lipsiți, pentru ca Iisus Hristos Domnul să le aducă lumina credinței și nădejdea în sufletele lor; să-i ajutăm după putere pe toți cei ce au nevoie pentru ca odată cu darul oferit să simtă iubirea jertfelnică de frați precum și dragostea lui Iisus Hristos pentru pacea, bucuria și viața lumii. Cu aceste gânduri, să credem din tot sufletul și din tot cugetul nostru în Hristos cel Înviat din morți, pentru că El este început al învierii noastre și astfel să devenim fii ai Luminii, iertând tuturor greșelile făcute, pentru că, El este iertarea, El este Paștile nostru, El este viața, învierea, lumina și mântuirea sufletelor noastre. Vă dorim tuturor sărbători cu pace, cu sănătate, liniște sufletească, bucurie sfântă, încheind cu salutul creștinesc: ”HRISTOS A ÎNVIAT!”. ADEVĂRAT A ÎNVIAT DOMNUL!
Al vostru către Domnul rugător,
+ Mihail
Episcopul Ortodox Român al Australiei și Noii Zeelande